Jason Allen a câștigat un concurs de artă din Colorado în Septembrie cu o imagine generată de inteligența artificială și a pornit un scandal care încă se mai derulează. Omul a fost acuzat de plagiat. Între timp, Microsoft a inclus ChatGPT în rezultatele sale de căutare. Google a pornit propria versiune de AI pe nume Bard. Amazon și Apple folosesc inteligența artificială de ani buni pentru asistenții virtuali de pe device-urile lor. Trăim într-o nouă lume minunată, dar și una în care lucrări și texte pot fi reinterpretate de AI. Poți cere un poem în stilul lui Eminescu sau o imagine în stilul lui Pieter Bruegel cel Tânăr. Sunt disponibile instant, iar asta schimbă nu doar percepția asupra originalității, dar și scara de valori a societății. Până și plagiatele politicienilor noștri vor fi scrise mai bine!
Mă identific drept AI
Societatea și reacțiile publice mă împing să cred că nu sunt doctor în științe politice, ci un plagiator încă nedescoperit. Probabil, dacă voi ajunge persoană publică, se va căuta lucrarea și voi fi înfierat cu mânia proletară de rigoare, la fel de probabil de către oameni care au plagiat măcar o idee, în lungul drum al României spre democrație. Dar csf. Când ieși din Revoluție cu o colecție respectabilă de filme de Hollywood copiate pe casete VHS ești un simbol al disidenței anti-comuniste. Apoi înveți să piratezi jocuri pe un computer fără licență și ești un semn al nivelului precar de trai. Apoi zecile de site-uri de referate indică, de fapt, oportunități de business. Microsoft a pornit dintr-un garaj. Un site de referate poate porni de pe un Windows piratat în Regie, de ce nu? Dar, ca observație generală, se pot spune multe despre nivelul nostru de educație dacă rămânem surprinși că politicienii fură inclusiv idei.
Predau etică și integritate academică unor studenți de master. Este, pentru mulți dintre ei, ultimul an de educație formală, iar eu trebuie să îi învăț, cât de practic pot, ideea că plagiatul e un lucru rău. Ar putea să folosească asta în viața lor, în carieră. Să deprindă niște reflexe care nu țin de obiceiurile naționale sau de generație. Nu este târziu, este perfect posibil să readuci conceptul de integritate unor tineri care n-au citit și nici nu sunt interesați de carta universității privind codul de etică și deontologie universitară. Trebuie doar să îi faci să privească lucrurile altfel și să deprindă niște reflexe pe care, inițial, credeam că nu le am. Cât mă înșelam!
Utilizări și utilitate
Să încep argumentul meu: ChatGPT este un program de plagiat. Nu mă refer la ce poate fi folosit, ci la natura sa. Este în numele programului, Chat Generative Pre-trained Transformer. Generează text prin transformarea unei idei, în baza unui antrenament prealabil. Adică adaptează. Plagiatul este, în cea mai simplă definiție, preluarea unor idei. ChatGPT este antrenat să preia idei. Este natura sa.
Ca aplicație, inteligența artificială omoară textul creativ și-l abuzează pe cel științific. Sincer, cred că un AI de acest tip pune pe butuci cam orice profesie care depinde de text scris și râd în sinea mea când văd că site-ul firmei care a creat ChatGPT citează lucrări științifice. Vor fi ultimele. Nu numai că o să fie greu de identificat texte scrise cu inteligență artificială de genul ChatGPT, dar o să schimbe slujbele viitorului, cu oamenii fiind simpli editori de text pre-generat.
Deci poate că bieții plagiatori prinși până acum erau semnale vii ale evoluției tehnologice, avertizori prezenți pentru integritatea viitorului! Cine știe, în epoca post-adevăr?! Dar realitatea este că încă de pe acum nu mai suntem atenți la informații complexe. Doar 10% din cei care au vrut să citească acest articol mai sunt aici. Pot scrie orice tâmpenie deja, serios. Produsul verde e făcut din oameni! Dar da, cam 50% s-au oprit după titlu, restul de 40% după șapou. Pot să fiu oricine, oricât de interesant și să scriu aici și rezolvarea la problemele lumii și nu contează. E universal, se întâmplă cam peste tot în galaxia civilizată.
Nu vreau să par boomer, dar discutăm de fapt despre bagatelizarea informării, ceva pornit cu ani înainte și care vine la mână cu globalizarea.
Ce mai înseamnă cunoașterea?
Dacă înainte măsura noastră era cartea, în sensul că ne antrenam prin învățătură mintea să rețină cât mai multe informații (vechiul model didactic, numit cel arhivar), în ultimii ani, datorită internetului și site-urilor precum Wikipedia, ne trebuie doar elementul de căutare, titlul ideii. Când a fost Revoluția română? Pac, Google! Deci îți trebuie doar proprietatea termenilor și o conexiune la internet. Este modelul bazei de date, în care trebuie să reții doar coloana și rândul. Așa s-a ajuns și la atenția activă de 8 secunde (și de ce zic că nu mai citește nimeni până aici textul). Titlul spune tot, poza sugerează ce trebuie, e totul înțeles.
Oricât am deplânge pierderea standardelor academice, a unde a ajuns educația românească, nu prea facem cinste acelei educații de pe „vremea noastră”, pentru că nu vedem ce este absolut evident. Insistăm cu excepționalismul problemelor românești, văzând cum e la fel peste tot în lume. Educăm copiii într-un fel la școală, iar apoi globalizarea și internetul îi sucesc în alt fel. Pentru ei, plagiatul nu există. Ar spune unul, „în societatea actuală în care vrem toți același tip de telefon, tu îmi spui că eu trebuie să menționez sursa unui lucru? iPhone e made in China!”. Și nu contează că nu înțelege ce l-ai întrebat.
Eu ca debutant în practica pedagogiei pot vedea că sunt la competiție cu Youtube și știu că voi pierde. Stăm 6-7 ore cu ochii in ecran zilnic, în medie, la nivel global. Perioada maximă de atenție pe un singur lucru e pe la 47 de secunde. Asta înseamnă că, în cele 6 ore, putem vedea cam 460 de lucruri, hai 500. De fapt sunt mult mai multe, pentru că nimeni nu stă 47 de secunde pe ceva. În contextul ăsta, eu trebuie să conving un puști să rețină măcar un lucru, între acele cinci sute. Ne mai mirăm de rata de analfabeți funcționali?
De la arhivă la bază de date, inteligența artificială omoară tot din ce bănuiam. Nu mă miră că România Educată sau noile legi ale Educației bat pasul pe loc. Nu îi poți explica unui profesor de vârsta lui Iohannis că trebuie să facă un Tiktok, ca să-și țină studenții interesați. O să te combată cu toată experiența lui. Dar ChatGPT este diferit de domnul Iohannis, e altă generație și versiune cu totul. Nu numai că poate oferi puterea de rescriere a mii de site-uri, dar simpla sa existență reduce cât timp este dispus cineva să citească informații. E și o reacție adversă aproape naturală de ieftinire a conținutului, pe care o vedem în preferințele spre video și audio, Youtube și podcasturi. Nici dracu’ nu mai vrea să citească, d-apăi când știe că e scris de un robot textul! Nici nu încep cu campaniile politice.
Cum mai predau eu, atunci?
Ideea de a preda „cu telefonul pe masă” este posibilă, mai ales dacă umpli timpul stat pe el cu mini-teste sau rating-uri pentru curs pe care le dai prealabil elevilor. Să le zici ca găsesc cu toții un clip de Tiktok în care le prezinți tema, când ai 60 de ani, e penibil, dar acolo se poate îndrepta educația. Devine parțial entertainment, nu mai e educația din vremea noastră, formală și severă. Și nici nu mai poți ignora YouTube sau conținutul video, trebuie să folosești tehnologia în favoarea ta.
Așadar, am dat o temă studenților mei să folosească un AI de generat imagini (Dall-E sau Midjourney) și să redea o faptă imorală. Practic, trebuie să găsești fraza necesară, cât mai specifică, pe baza căreia AI-ul să creeze o imagine. Bine, n-o creează cât o generează cu stilul cerut și imaginile din bazele de date, doar modificându-le pe alocuri. Tot plagiat se numește și ăsta, apropo. Adică nu-mi scapă ironia faptului că am îndemnat 70 de studenți la plagiat, într-un curs anti-plagiat. Dar m-am gândit că e o temă mai bună de examen, față de alți ani în care le dădeam teste grilă. Nu a fost singura parte a examenului, dar sigur le-a plăcut cel mai mult.
Respectivele programe au niște limitări, nu permit afișarea armelor de foc, a actelor sexuale sau nudității în creațiile generate, dar testul adevărat era cum vor prezenta societatea niște tineri obișnuiți măcar cu existența plagiatului în societate. Rezultatele au fost chiar interesante: mulți preoți în diferite situații nu tocmai morale, doctori sau profesori cerând șpagă, violență împotriva animalelor și lipsă de grijă cu mediul înconjurător; dar la bază, practic o revoltă împotriva referințelor morale ale altor generații, popa, dascălul și doctorul. Și e interesant, din punctul ăsta de vedere, că nu mă identific deloc cu Selly, Șeli sau cum îl cheamă, dar generația lor da. Selly, care deja e passé, a renunțat la facultate chiar înainte s-o înceapă. M-am trezit cu un student care mi-a spus sec, anul ăsta, de față cu toți, că vrea doar diploma și face ceva pe notă. Bravo, Selly!
Dar revenind, adaug Iisus fumând iarbă la creațiile AI, Papa la cazinou sau urși panda tăind păduri, cu premiul de creativitate fiind al unui student care l-a prezentat pe Florin Salam drept Sauron, fără scop pentru examen, doar că putea. Dar toate vorbeau despre geniul acestor tineri de 24 de ani care au înfruntat o inteligență artificială, pentru prima dată în viață, încercând s-o păcălească, să obțină ceea ce doreau de la ea. De fapt, nici nu s-au prins ce făceau.
Nu-mi fac griji pentru ei, îmi fac griji pentru noi că trebuie să ne readaptăm la o altă generație. Studenții mei s-au bucurat toți și au zis că e cea mai bună temă. „Bine. La schimb, vreau pensie”, le-am zis râzând. Au râs și ei.
