Cercetătorii australieni au diagnosticat pentru prima dată o sportivă cu encefalopatie traumatică cronică (ECT), o boală degenerativă progresivă a creierului cauzată de leziuni repetate la nivelul capului, în urma unei cercetări care va avea implicaţii majore pentru sportul feminin, anunţă The Guardian.
Heather Anderson, jucătoare de fotbal australian şi jucătoare de primă ligă din Adelaide, a murit în noiembrie 2022, la vârsta de 28 de ani, moartea sa neaşteptată făcând obiectul unei anchete medico-legale în curs de desfăşurare.
Anderson, care a fost şi medic în forţele de apărare australiene, a jucat rugby şi apoi fotbal australian în timpul carierei sale de sport de contact, care a început la vârsta de cinci ani şi s-a întins pe parcursul a 18 ani.
Mama ei a insistat să poarte cască de protecţie în timpul meciurilor, din cauza riscului de comoţie cerebrală.
„Nu-i plăcea să mă vadă cum mă lovesc”, a declarat Anderson pentru publicaţia Mamamia în 2017.
Familia lui Anderson i-a donat creierul la Australian Sports Brain Bank în speranţa de a înţelege mai bine de ce a murit. Descoperirile cercetătorilor de la ASBB, publicate marţi în revista medicală Acta Neuropathologica, descriu examinarea creierului ei şi constatările neuropatologice care îndeplinesc criteriile actuale de diagnostic pentru ETC în stadiu scăzut.
Un articol al autorilor lucrării, publicat de The Conversation, a declarat „Ea este prima femeie atlet diagnosticată cu ECT, dar nu va fi ultima.
„Deşi femeile australiene au fost excluse în mod istoric din sporturile cele mai asociate cu leziuni repetate la cap, acest lucru se schimbă”, au scris autorii. „În 2022, existau aproape un milion de femei şi fete care practicau o formă de sport de contact în Australia. Pe măsură ce participarea femeilor la sporturile de contact continuă să crească, la fel şi riscul lor de traume cerebrale repetate”.
Înscrieţi-vă la buletinele gratuite de e-mail de dimineaţă şi de după-amiază de la Guardian Australia pentru a primi zilnic ştiri de ultimă oră
Din cauza circumstanţelor în care a murit Anderson, tatăl ei a scris într-o postare pe Facebook, la momentul respectiv, că se suspectează că aceasta a murit prin sinucidere. „Răspunsul la vestea că Heather s-a sinucis ne-a arătat că ea avea prieteni, coechipieri şi colegi soldaţi în toată ţara”, a scris el.
Studiul creierului ei a fost condus de profesorul asociat Catherine Suter, cercetătorul şef al ASBB. În lucrarea de cercetare, ea şi coautorii săi au scris: „Deşi nu există date suficiente pentru a trage concluzii cu privire la orice asociere între ECT şi modul de deces, decesele prin sinucidere nu sunt neobişnuite în cazurile în care ECT este căutat la autopsie”.
Co-autorul lucrării, Dr. Michael Buckland, a declarat că existau „multiple leziuni ECT, precum şi anomalii aproape peste tot unde am căutat în cortexul ei”.
„Era imposibil de distins de zecile de cazuri de bărbaţi pe care le-am văzut”, a spus el. „Vreau să mulţumesc familiei Anderson pentru că a donat cu generozitate creierul lui Heather şi sper ca mai multe familii să le calce pe urme, astfel încât să putem avansa ştiinţa pentru a ajuta viitorii sportivi”.
Până în prezent, au fost raportate doar câteva cazuri de ECT la femei şi niciunul nu a fost un fost sportiv.
Dr. Chris Nowinski, directorul executiv al Concussion Legacy Foundation, care a co-fondat ASBB, a declarat: „Primul caz de ETC la o femeie atlet ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru sportul feminin.
„Putem preveni ECT prin prevenirea impacturilor repetate la cap. Trebuie să începem astăzi un dialog cu liderii din sportul feminin, astfel încât să putem salva de la suferinţă generaţiile viitoare de atlete”, a afirmat el.
El a spus că, pe măsură ce participarea femeilor la sporturile de contact creşte şi pe măsură ce fostele sportive de contact îmbătrânesc, cercetătorii anticipează că mai multe sportive vor fi diagnosticate cu ECT..
–
