Portughezul Rui Pinto, aflat la originea dezvăluirilor „Football Leaks”, a fost condamnat luni de instanţele din ţara sa pentru opt infracţiuni informatice şi tentativă de şantaj împotriva fondului de investiţii Doyen Sports, primind o pedeapsă de patru ani de închisoare cu suspendare.
În 2015, Pinto a pătruns în mai multe sisteme informatice protejate şi a obţinut milioane de documente. El le-a transmis unui consorţiu de media şi a publicat pe internet, printre altele, salariile lui Lionel Messi şi Neymar, o acuzaţie de viol la adresa lui Cristiano Ronaldo – care a fost între timp respinsă -, precum şi strategiile Manchester City pentru a eluda fair-play-ul financiar.
Atât inculpat, cât şi martor protejat de justiţia din ţara sa, bărbatul de 34 de ani susţine că este un avertizor, dar a recunoscut în faţa judecătorilor că a intrat ilegal în calculatoare pentru a obţine aceste informaţii. Revelaţiile sale au dus la reevaluări fiscale şi la anchete judiciare în mai multe ţări.
„În cea mai mare parte, faptele descrise (în rechizitoriu) au fost considerate dovedite”, a declarat judecătoarea Margarida Alves la începutul rezumatului hotărârii pe care l-a citit în faţa tribunalului din Lisabona. Deşi a fost acuzat de un total de 89 de infracţiuni informatice, Rui Pinto a fost condamnat pentru cinci capete de acuzare de „acces nelegitim” la sisteme informatice şi trei capete de acuzare de „încălcare agravată a corespondenţei”, a adăugat ea. „Libertatea de a informa nu poate justifica violarea vieţii private”, a declarat judecătoarea care a prezidat şedinţa.
Rui Pinto s-a prezentat în sala de judecată cu o mască chirurgicală pe faţă şi cu look-ul său obişnuit: cămaşă albastru închis, blugi şi pantofi sport. În ceea ce priveşte acuzaţia de tentativă de şantaj, „instanţa nu a avut nicio îndoială. […] S-a stabilit în mod clar că el (Rui Pinto) dorea să primească bani”, a declarat judecătoarea Margarida Alves.
Potrivit acuzării, portughezul a vrut să îl şantajeze pe şeful Doyen, compatriotul său Nélio Lucas, cerându-i între 500.000 şi 1 milion de euro pentru a nu mai publica documente compromiţătoare.
–
