Muharrem Ince, rivalul principal al președintelui turc Recep Erdogan la alegerile prezidențiale din 24 iunie, a făcut o promisiune controversată: dacă va fi ales, va expulza 10 milioane de refugiați din Turcia. Într-un moment în care Turcia găzduiește cel mai mare număr de refugiați din lume și este criticată de organizațiile internaționale pentru încălcări ale drepturilor acestora, această declarație a atras imediat atenția mass-media și a stârnit reacții dure.
Muharrem Ince, care este candidatul Partidului Popular Republican din Turcia, a declarat că majoritatea refugiaților reprezintă o amenințare la adresa securității naționale și că nu mai pot fi tolerați. El a adăugat că această măsură este necesară pentru a proteja interesele turcilor și pentru a restabili ordinea și siguranța în țară.
Cu toate acestea, această declarație a fost criticată de mulți, inclusiv de organizațiile pentru drepturile refugiaților și de opoziția politică. Ei consideră că această măsură este inumană și nu respectă drepturile omului, întrucât mulți refugiați sunt victime ale războiului sau ale persecuțiilor politice și religioase. În plus, mulți susțin că Turcia nu poate gestiona o astfel de expulzare masivă, care ar putea genera tensiuni sociale și politice majore.
Această declarație a dus la o dezbatere aprofundată cu privire la politicile referitoare la refugiați în Turcia și la întregul conflict din Orientul Mijlociu. Turcia a primit aproximativ 3,5 milioane de refugiați, în principal din Siria și Irak, și a făcut eforturi importante pentru a le asigura asistență medicală, educație și locuințe. Cu toate acestea, mulți refugiați continuă să trăiască în condiții precare și sunt adesea marginalizați sau expuși la discriminare.
Muharrem Ince a susținut că decizia sa nu va afecta ceilalți refugiați care au venit legal în Turcia și care respectă legile. Cu toate acestea, mulți sceptici se întreabă cum va fi posibilă separarea acestora de cei pe care Ince dorește să îi expulzeze.
În general, politica referitoare la refugiați este un subiect sensibil în Turcia și în întreaga lume, întrucât este vorba despre viețile și drepturile oamenilor care au fost nevoiți să părăsească casele lor și să își caute un loc sigur de refugiu. Promisiunile populiste, cum este cea făcută de Muharrem Ince, pot genera entuziasm la nivelul anumitor grupuri de alegători, dar pot avea consecințe negative semnificative în realitate. Într-un conflict atât de complex și de răspândit, soluțiile rapide și ușoare pot fi, de cele mai multe ori, utopice.
