Recent, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care se împotrivește preluării președinției rotative a Uniunii Europene de către Ungaria în a doua jumătate a anului 2023. Această decizie a stârnit un val de reacții la nivel european.
Într-un comunicat de presă, Guvernul ungar a declarat că „nu vom permite” ca opiniile instituțiilor europene să ducă la încălcarea suveranității țării sau la încălcarea normelor Uniunii Europene. Ungaria contestă această decizie, considerând că Parlamentul European ar fi acționat în mod abuziv și discriminatoriu.
Deși guvernul ungar a făcut eforturi în ultimele luni pentru a îmbunătăți relațiile cu Uniunea Europeană, impactul negativ al politicii guvernului Orbán în domeniul justiției și al libertății presei rămâne una dintre principalele preocupări ale instituțiilor europene. În plus, decizia Ungariei de a prezenta în mod repetat un discurs anti-imigrație și anti-UE nu a dus la o consolidare a relațiilor cu celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Acesta nu este prima dată când Ungaria se află în conflict cu Uniunea Europeană. În trecut, guvernul Orban a adus modificari constituționale criticate de Comisia Europeana, a adoptat legi controversate în domeniul justiției și al libertății presei, și a refuzat să participe la programele de relocare a refugiaților.
În ciuda acestor probleme, Ungaria nu intenționează să renunțe la preluarea președinției rotative a UE. Vicepremierul ungar, Zsolt Semjén, a afirmat că decizia Parlamentului European nu va putea fi pusă în aplicare fără acordul tuturor statelor membre. De asemenea, Semjén a adăugat că demersul europarlamentarilor nu se bazează pe argumente juridice solide și impune o serie de criterii suplimentare pentru preluarea președinției rotative.
În concluzie, conflictul dintre Ungaria și Uniunea Europeană este departe de a fi soluționat. După rezoluția adoptată de Parlamentul European, rămâne de văzut care sunt următoarele acțiuni ale Ungariei și cum va reacționa Uniunea Europeană la acestea.
