Connect with us

Hi, what are you looking for?

Casa si Gradina

Inul

flowers flax austriacum linum usitatissimum flower flower bed with blue decorative linen

Foarte pretuit pentru fibrele lui, era materia prima folosita la confectionarea de haine, panze pentru corabii si plase de pescuit. Cele mai vechi urme de prelucrare a fibrelor de in au fost gasite in China si India, de unde cultura lui s-a raspandit in Egipt, Africa si Europa. La romani, alaturi de canepa, inul a fost tesatura de baza a portului popular, materia prima pentru neintrecutele ii si camasi brodate apoi cu flori. Dar pe langa virtutile lui de planta textila, inul este si o minunata planta de sanatate. Asa firav cum pare, cu tulpina lui subtirica, pe care se leagana floricelele colorate cu acelasi albastru ca al cerului, inul are mari puteri tamaduitoare. Recomandat pentru prima oara ca remediu terapeutic de Avicena, inul si-a dezvaluit prin timp insusirile, fiind folosit in zilele noastre in preparate multiple, obtinute din seminte, mucilagii, ulei de in si, in unele cazuri, din intreaga planta inflorita.

blueflowered herbaceous plant that is cultivated its seed linseed textile fiber made from its stalks
Inul 107

Preparate din in

  • Seminte de in – inainte de administrarea remediilor terapeutice, trebuie sa ne convingem ca semintele de in au o calitate perfecta: nu sunt mucegaite, nu au miros neplacut, nu sunt zbarcite. Semintele proaspete sunt lucioase, colorate uniform, mai grele decat apa. Dupa obtinerea uleiului din seminte, ramane srotul, care se foloseste pentru cataplasme si proceduri cosmetice. In functie de soiul lor, semintele de in contin de la 30 pana la 52% ulei, 5-12% mucilagiu, 12-26% carbohidratati si 18-33% proteine, acizi organici, fermenti, vitaminele A, C, D, E, F.
  • Pulberea de seminte – semintele uscate bine se rasnesc pana se obtine o faina. Se prepara cantitati mici, pentru 2-3 zile, deoarece in contact cu aerul si lumina, uleiul si alte ingrediente cu efect terapeutic se descompun repede. Pulberea se tine in frigider, in borcan cu filet etans, invelit in hartie neagra.
  • Mucilagiu – puse in apa, semintele de in se umfla si produc un efect usor laxativ si de pansament gastric, foarte eficiente in diferite afectiuni gastro-intestinale. Daca pentru tratament avem nevoie de mucilagiu, semintele nu se fierb, altfel ele isi pierd calitatile terapeutice.
  • Uleiul de in – uleiul de in contine Omega-3 si vitamina F. Acest ulei scade colesterolul din sange, hraneste creierul, imbunatateste metabolismul celular, favorizeaza activitatea sistemului nervos, imbunatateste starea pielii si rezolva problemele de constipatie. Toate calitatile enumerate apartin numai uleiului natural, nerafinat, presat la rece, la temperatura de 40 de grade C.

Retete populare

  • Arteroscleroza – dimineata, pe stomacul gol, si seara, inainte de culcare, se mananca o feliuta de paine neagra de secara, unsa cu 1-2 lingurite de ulei de in amestecat cu praf de sare si un catel de usturoi pisat.
  • Hipertensiune – Extern – se incalzesc usor 50 ml de ulei de in si se face masaj corporal. Incepem din crestet, cu miscari circulare, apasand usor pielea capului si gatul. Trecem la brate si le masam, de la varful degetelor spre umar. La fel se maseaza si picioarele. Urmeaza abdomenul, pieptul si spatele, ce se maseaza tot cu miscari circulare, usoare, relaxante. Intern – se amesteca cate 2 linguri de seminte de in rasnite cu fructe de paducel, 4 linguri de frunze de fragi si rozmarin salbatic, 8 linguri de talpa-gastei. Se pun in termos 3 linguri de amestec si 600 ml de apa fierbinte, si se infuzeaza 6-8 ore. Lichidul strecurat se bea caldut, cate 200 ml, de 3 ori pe zi, cu 45 de minute inainte de masa.
  • Artroza, guta – se rasnesc cate o lingurita de seminte de in, flori si radacina de nalba mare, flori de musetel si sulfina. Plantele se infuzeaza in 500 ml de tuica timp de 7 zile. Un servetel de bumbac sau de in se inmoaie in tinctura, se stoarce putin si se aplica pe locul bolnav. Compresa se infasoara cu un fular de lana si se tine 2-3 ore. Se repeta zilnic, timp de doua saptamani.
  • Obezitate – se rasnesc urmatoarele plante: 7 linguri seminte de in, cate o lingura de radacina de lemn dulce, radacina de papadie, seminte de fenicul si chimen, scoarta de crusin, flori de musetel. Se amesteca bine si se adauga cate 3 lingurite matase de porumb, flori de galbenele, siminoc si fructe de maces. Se amesteca toate plantele inca o data si se pastreaza intr-un borcan cu filet. Trei linguri de amestec se infuzeaza in 3 pahare de apa fierbinte timp de o ora si se beau in trei reprize, in timpul zilei, cu o ora inainte de masa sau intre mese.
Voteaza articolul
[Total voturi: 1 Scor general: 4]
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole asemanatoare

Casa si Gradina

Reforma si revolutia in arta, inclusiv in domeniul mobilierului, au marcat noul secol. Printre principalii promotori ai schimbarii s-au numarat arhitectul si designerul austriac...

Casa si Gradina

Prunele au fost aduse in Europa de marele cuceritor Alexandru Macedon. Sunt originare din Siria, iar cultura lor la scara larga a inceput in...

Casa si Gradina

In germana veche, rizomul mandragorei se numea „alruna„, cuvant inrudit cu „runa” (semn grafic din alfabetul germanic, intrebuintat in inscriptiile profane, dar mai ales...

Casa si Gradina

Foarte pretuit pentru fibrele lui, era materia prima folosita la confectionarea de haine, panze pentru corabii si plase de pescuit. Cele mai vechi urme...

Casa si Gradina

Rodia isi are originile in Persia, unde era cultivata cu 5000 de ani in urma. Romanii si fenicienii au raspandit-o apoi in tot spatiul...

Articole recomandate

Casa si Gradina

Prunele au fost aduse in Europa de marele cuceritor Alexandru Macedon. Sunt originare din Siria, iar cultura lor la scara larga a inceput in...

Casa si Gradina

In germana veche, rizomul mandragorei se numea „alruna„, cuvant inrudit cu „runa” (semn grafic din alfabetul germanic, intrebuintat in inscriptiile profane, dar mai ales...

Casa si Gradina

Rodia isi are originile in Persia, unde era cultivata cu 5000 de ani in urma. Romanii si fenicienii au raspandit-o apoi in tot spatiul...

Casa si Gradina

Informatii generale Metoda de plantare : se seamana cu 2 – 3 saptamani dupa ultimul inghet.Distanta : 120 – 150 cm intre  movile; o...